Trenurile albastre ale Regilor României, Ilie Popescu
Astăzi, 10 mai, Ziua Regalității – și Ziua Națională a României în cele 8 decenii scurse de la încoronarea Principelui Carol ca Rege al României (1866) și până la proclamarea republicii (1947) – , vă propunem să aruncăm împreună o privire asupra rolului jucat de Carol I în modernizarea țării. Și, pentru că 2021 a fost declarat de Comisia Europeană „Anul european al căilor ferate”, vă invităm să privim către începuturile construcției drumurilor de fier pe teritoriul Vechiului Regat al României și să înțelegem cum se leagă acest proiect ambițios și unul dintre cele mai interesante tipuri de patrimoniu – cel feroviar – de numele lui Carol I.
Pe parcursul celor 48 de ani de domnie, regele Carol I a acordat o importanță deosebită proiectelor de dezvoltare a țării, susținând crearea de instituții și realizarea infrastructurii necesare funcționării acestora. Calea ferată a reprezentat o prioritate majoră în politica acelor vremuri. Primul tronson construit în Vechiul Regat a fost cel dintre București și Giurgiu, inaugurat de Principele Carol la data de 31 octombrie 1869, la numai trei ani de la preluarea domniei. Ruta conecta Capitala cu un port important la Dunăre și facilita, astfel, comerțul dar și călătoriile către Europa de Vest.
La sfârșitul verii anului 1869, înaintea inaugurării oficiale a tronsonului, Principele a plecat cu trenul în drumul său spre Neuwied (oraș din Germania), unde avea să se căsătorească cu Principesa Elisabeta. Drumul pe calea ferată a pornit de la București și s-a încheiat la Giurgiu, de unde Carol și-a continuat călătoria pe Dunăre, cu vaporul. La întoarcerea acasă, drumul celor doi s-a încheiat cu același tronson de cale ferată, parcurs în sensul invers, de la Giurgiu la București.
Dacă la sosirea Principelui Carol în țară, în 1866, România nu avea niciun kilometru de cale ferată construit, la moartea sa, în 1914, rețeaua de drumuri de fier a țării însuma peste 3700 de kilometri – așadar, o medie de aproape 80 km construiți pe an.
Proiectul feroviar al regelui Carol I a lăsat moștenire numeroase gări, astăzi componente importante ale patrimoniului cultural construit. Una dintre cele mai cunoscute este gara din Sinaia, construită ca o poartă de acces spre locul pe care familia regală îl alesese ca reședință de vară.
Vechea gară din Sinaia a fost inaugurată în data de 10 iunie 1879. În anul 1911, clădirea – cu excepția corpului unde se afla salonul regal, destinat primirii suveranului și a oaspeților săi – a fost demolată, iar în locul ei a fost realizată construcția actuală. Între 1938 și 1940 gara a fost extinsă, prin adăugarea unei aripi noi, cunoscută ca „Gara Regală Carol al II-lea”, realizată după planurile lui Duiliu Marcu, arhitectul care a proiectat și Gara Regală Băneasa. Grupul gărilor regale din Sinaia este înscris în Lista Monumentelor Istorice cu denumirea „Ansamblul Gării Sinaia”, și codul LMI „PH -II – a – A -16673”.
Dacă ți s-a părut interesant ce ai aflat, te invităm să urmărești în continuare postările de pe pagina Centrul național de informare și promovare a patrimoniului, în „Anul european al căilor ferate”. Vei descoperi multe detalii interesante despre gări, căi ferate, regi și ingineri, dar și noi proiecte și inițiative, atât de necesare pentru păstrarea, restaurarea și valorificarea patrimoniului feroviar românesc.