Zilele Europene ale Arheologiei și situl de la Potaissa

Cuprins

Cu ocazia Zilelor Europene ale Arheologiei, vineri, 18 iunie, am plănuit o nouă călătorie online în lumea fascinantă a acestui domeniu, de această dată alături de Conf. Dr. Sorin Nemeti – Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, Departamentul de Istorie Antică și Arheologie.

„Potaissa – 50 de ani de cercetări arheologice” este titlul sub care pornim următoarea întâlnire cu „Arheologia pentru toți”.

Nu vrem să dezvăluim prea devreme detaliile care fac interesant situl arheologic de la Potaissa (situat în apropiere de orașul Turda de astăzi). Reținem doar că a fost un oraș din Dacia cucerit de romani în timpul Împăratului Traian și că numele Potaissa este înregistrat prima oară pe o bornă (Milliarium de la Aiton) datată 108 d. Hr., din timpul construirii – la ordinul lui Traian – a drumului Potaissa – Napoca.

Castrul de pe platoul „Dealul Cetății” a fost construit în timpul împăratului Marcus Aurelius, în perioada războaielor macromanice (în jurul anului 170 d.Hr), de Legiunea a V-a Macedonica. Aceasta fusese transferată de Marcus Aurelius, din zona Dobrogei la Potaissa, pentru securitatea granițelor Daciei și ale Imperiului, în poziția în care avea să rămână până în anul 274 d.Hr.

Istoria cercetării Castrului de la Potaissa este în sine interesantă: Ruinele romane sunt descrise de francezul Pierre Lescalopier, în jurnalul său de călătorie (1574), iar primii care au abordat în mod științific ruinele castrului legionar au fost K Torma (arheolog) și Téglás István (inspector școlar pasionat de arheologie), la începutul secolului XX. Cercetările arheologice propriu-zise au fost determinate de intervenții preventive (I. Țigăra, 1950-1952; I. H. Crișan, 1958), iar cercetările arheologice sistematice au fost începute de Mihai Bărbulescu în 1971 și continuă până în prezent.

Sorin Nemeti ne explică diferența dintre cele două tipuri de intervenții:

„șantierul arheologic sistematic are un rol formator pentru tineri și este un șantier-școală pentru noi generații de arheologi, cercetarea sistematică se face în tihnă și cu metodă, cu înregistrarea detaliată a contextelor (..), spre deosebire de arheologia preventivă care se face în viteză, sub presiunea timpului și unde partea superioară a solului e decapată mecanizat.” sursa hotnews.ro

Ce date istorice și detalii despre viața soldaților romani au scos la iveală cercetările arheologice, veți afla în prezentarea de vineri.

Întâlnirea va fi moderată de Marius Streinu, șeful secției Documentare Muzeală și Arheologică din cadrul Institutului Național al Patrimoniului.

Abonare Newsletter

Abonează-te la newsletter pentru a primi ultimele noutăți.