De Ziua Drapelului Național, sărbătorită în fiecare an la data de 26 iunie, începând cu anul 1998, vă aducem o poveste interesantă, despre un steag păstrat cu mare grijă din generație în generație, care poate fi considerat un precursor al drapelului românesc tricolor – o poveste despre un obiect de patrimoniu, păstrat din respect pentru realizările înaintașilor, și donat statului, pentru valoarea sa simbolică.

Data de 26 iunie marchează ziua în care steagul tricolor al Revoluției de la 1848 a fost ales ca simbol național, printr-un decret al guvernului provizoriu de la București. Steagul de atunci avea culorile albastru, galben și roșu, iar o reglementare ulterioară, din iulie 1848, specifica dispunerea verticală a celor trei culori, cu sectorul albastru „lângă lemn”, pentru a evita orice confuzie. Acest steag a consacrat cele trei culori „albastru închis, galben deschis și roșu carmin” drept culori naționale și avea să fie inspirația pentru diferitele variante de steag tricolor ale României.

Totuși, un detaliu al drapelului sub care Tudor Vladimirescu a ridicat pandurii la luptă în 1821 i-a determinat pe unii istorici să sugereze o origine mai veche a celor trei culori. Un ciucure tricolor expus astăzi la Muzeului Militar Național, descris în detaliu într-o lucrare din 1938, care ar fi fost atașat la hampă, deasupra steagului, ar putea fi considerat „prima manifestare a tricolorului național la un drapel al oștirii unui domn”. Ciucurele este compus din trei ciucuri mai mici, alcătuiți din fire de mătase și uniți în partea superioară. Fiecare dintre ciucurii mici era colorat în perechi de culori, roșu-galben, galben-albastru și albastru-roșu, redând, în ansamblu, impresia tricolorului albastru-galben-roșu.

Dincolo de aspectele legate de culoare, steagul lui Tudor Vladimirescu reprezintă, cu siguranță, un precursor ideatic al drapelului de la 1848. Prin inscripția pe care o poartă, precum și prin prezența datei de început a revoluției de la 1821 (5 ian.) acesta reprezintă o expresie a dorinței de libertate și emancipare a românilor, principii reluate în revoluția de la 1848. Prezența vulturului cruciat, vechi simbol heraldic al Țării Românești, accentuează relevanța națională a acestui steag.

Drapelul se află în prezent în custodia Muzeului Național de Istorie, iar păstrarea sa până în prezent se datorează lui Ion Cacalețeanu, căpitan din armata lui Tudor Vladimirescu, și fiului său, Gheorghe Cacalețeanu, militar, la rândul său. Cu ocazia trecerii steagului în posesia statului, în 1882, cel din urmă declara, într-un discurs emoționant:

„Domnilor comisari, sînt 61 de ani de cînd cu cea mai mare îngrijire şi venerație s-a păstrat în familia mea acest sacru odor, stindardul Domnului Tudor Vladimirescu. După ce, printr-o nefericită şi fatală soartă, eroul nostru național căzu sub loviturile asasinilor, steagul său rămase în mâinile unui camarad de arme, căpitanul artileriei sale, răposatul maior Ion Cacaleţeanu, părintele meu. Primind de la bunul şi mult regretarul meu părinte această eroică şi pioasă moştenire, am conservat-o cu religiozitatea iubirii de patrie, cu veneraţiunea ce datorează fiul către cei ce l-au crescut. ”

Grija pentru un obiect simbol, învestit cu speranța de dreptate și libertate a unei generații, precum și conservarea acestuia în context muzeal, au făcut ca steagul lui Tudor Vladimirescu, precursor, în multe privințe, al drapelului național sărbătorit astăzi, să se păstreze până în zilele noastre.

Urmând modelul căpitanului lui Tudor Vladimirescu, poate chiar unul dintre noi ar putea păstra cu grijă și transmite către următoarea generație, obiecte cu semnificație care, în timp, să devină relevante pentru istoria și chiar simbolurile unei țări.

Dacă vrei să descoperi mai multe despre povestea lui Ion Cacalețeanu și a steagului lui Tudor Vladimirescu, precum și a ciucurelui tricolor, poți consulta articolul disponibil în Biblioteca Digitală a Publicațiilor Culturale: https://cutt.ly/UnXsTS1

Glosar de termeni:

Simbol heraldic = element cu semnificație particulară, prezent pe blazoanele caselor domnitoare, familiilor nobiliare, orașelor etc

Hampă = suport pe care se fixează pânza unui steag