Podul Regele Carol I

Imagine: 1944, Avarie produsă de bombardament la grinda principală a podului

Vremea însorită ne cheamă spre litoral, numai bine cât să ne amintim, în Anul European al Căilor Ferate, de podul care a făcut pentru prima dată posibilă circulația cu trenul direct de la București la Constanța: este vorba despre podul „Carol I”, redenumit, în perioada comunistă cu numele coordonatorul construcției, Anghel Saligny.

Concepută din motive economice (înainte ca ideea de vacanță la mare să devină un obicei și un factor pentru planificare), structura avea scopul de a conecta tronsoanele București – Fetești și Constanța – Cernavodă. La momentul inaugurării, în septembrie 1895, construcția a fost menționată în presa internațională a vremii, ca „una dintre lucrările cele mai remarcabile din Europa”.

Ansamblul gândit de inginerul Anghel Saligny integra două inovații importante pentru acea vreme – folosirea oțelului turnat și a sistemului de grinzi Gerber, care asigurau, împreună, atât trăinicia cât și eficiența construcției. Aflat în funcțiune până la sfârșitul anilor `80, podul, străjuit la unul dintre capete de statuile a doi dorobanți, este astăzi înscris în lista monumentelor istorice.

În continuare, câteva detalii surprinzătoare despre această construcție:

Inaugurarea podului s-a făcut cu trecerea unui convoi de 15 locomotive, cu viteza de 70 km/h. Peste 40.000 de oameni au asistat la eveniment, între care, desigur, regele Carol I. Pe durata testului, Anghel Saligny a stat, împreună cu echipa sa, într-o ambarcațiune, sub pod, garantând, astfel, cu propria viață pentru trăinicia lucrării.

Unul dintre membrii echipei de ingineri ai lui Anghel Saligny a fost tănărul Ion I.C. Brătianu, (viitorul lider politic și prim-ministru al României), care urmase studii de inginerie.

Anghel Saligny a fost pus în situația de a-și distruge propria operă, în 1916, în timpul Primului Război Mondial, pentru a îngreuna înaintarea trupelor inamice. Echipa de geniști a reușit cu greu să provoace daune la viaductul Iezer și podul la Borcea. Podul a fost refăcut după război și redat în folosință în 1921.

Podul a fost din nou „victimă” a războiului, în 1944, când a fost ținta unui bombardament. Acesta și-a dovedit, însă, trăinicia, încă o dată, întrucât cele două bombe care l-au lovit nu au reușit să-l scoată din funcțiune.

Lasă-ne un comentariu cu ce alte lucruri interesante știi despre Podul de la Cernavodă!

Sperăm că ai aflat câte ceva nou despe această construcție emblematică, parte a patrimoniului feroviar românesc, și că am reușit, poate, să-ți trezim ceva amintiri legate de drumul la mare cu trenul. 

Articole similare

ateliere

Ateliere educativ-creative pentru copii

𝐀𝐭𝐞𝐥𝐢𝐞𝐫𝐞 𝐞𝐝𝐮𝐜𝐚𝐭𝐢𝐯- 𝐜𝐫𝐞𝐚𝐭𝐢𝐯𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐜𝐨𝐩𝐢𝐢 Marți, 30 mai 2023, s-a desfășurat evenimentul 𝐀𝐭𝐞𝐥𝐢𝐞𝐫𝐞 𝐞𝐝𝐮𝐜𝐚𝐭𝐢𝐯- 𝐜𝐫𝐞𝐚𝐭𝐢𝐯𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐜𝐨𝐩𝐢𝐢, organizat cu prilejul celebrării Zilei Copilului, la Centrul național de informare și promovare

Abonare Newsletter

Abonează-te la newsletter pentru a primi ultimele noutăți.