România, Vol. I, Ing. Radu Bellu
În prag de vară, cu gândul la călătorii, aventuri și excursii în natură, în Anul European al Căilor Ferate, vă aducem câteva detalii despre o gară care a însemnat multă vreme primul pas către vacanță – Gara Predeal, o clădire reprezentativă pentru patrimoniul arhitectural recent, care, într-un plan de revitalizare a circulației feroviare, ar putea fi punctul final dintr-un drum pe pe Valea Prahovei mai ușoar, mai rapid și mai prietenos cu mediul, pentru mai mulți călători decât servește în prezent.
Clădirea, în forma sa actuală, a fost inaugurată în anul 1968 și se distinge prin forma specifică a acoperișului, denumită în termeni tehnici „paraboloid hiperbolic”, realizat dintr-o învelitoare subțire de beton, după proiectul arhitecților Irina Rosetti și Ilie Dumitrescu.
Dar ce este un „paraboloid hiperbolic”? Deși are în spate, de obicei, o ecuațe matematică destul de complicată, această formă poate fi înțeleasă, în termeni simpli, ca o suprafață curbată, asemănătoare cu o șa.
Forma specifică a acoperișului nu a fost aleasă întâmplător – aceasta urmărește o integrare a clădirii în peisajul local, dominat de vârfuri, pante și șei montane. Așa-i că simțiți, deja, efortul în gambe? Suprafața vitrată – pereții de sticlă care delimitează spațiul interior de cel exterior – se încadrează în aceeași idee, de a integra cât mai bine o structură modernistă în peisajul natural.
Cota superioară a paraboloidului hiperbolic se ridică pe latura de est – unde este amplasată și sala de așteptare – până la 17,5 m și deschide astfel vederea, pentru a cuprinde vârful Clăbucet cu pârtia de schi, una dintre atracțiile principale ale Predealului.
Pe de altă parte, forma aleasă pentru acoperiș exprimă modernitate, ascensiune, avât, în contextul unei priviri spre viitor, specifice unei viziuni futuristice manifestate în ahitectura de la jumătatea secolului trecut. La sfârșitul anilor 1950, mai mulți arhitecți și ingineri au experimentat cu structuri ale acoperișurilor realizate din pânze subțiri de beton, în formă de paraboloid hiperbolic. Astfel, gara Ochota din Varșovia are o formă similară cu cea a gării din Predeal, fiind parte dintr-o serie de astfel de construcții realizate in Polonia. Halta pentru locomotive diesel din depoul Brașov foloește, de asemenea, o parte dintre aceste principii de construcție.
Acoperișuri de acest tip nu se găsesc, însă, doar în contextul gărilor. În România, o structură similară o urmează pavilionul izvorului 24 din stațiunea Olănești – și ne-am întors la vacanță, să ne relaxăm cu spa și apă minerală, după atâta plimbare la munte.
Totuși, e bine să ne amintim de faptul că gara Predeal nu înseamnă doar vacanță și ascensiune. Prima clădire a gării din Predeal a fost dată în folosință în iunie 1879, în perioada în care localitatea reprezenta, încă, un punct de frontieră cu Imperiul Austro – Ungar. Tronsonul de cale ferata Brașov – Predeal și, în final, tronsonul Campina – Sinaia, au facut posibilă circulația directă pe drumul de fier de la București la Oradea. Astfel, gara Predeal însemna un punct important prin care Romania era conectată cu Vestul Europei.
În pregatirea unei veri deschise spre călătorie, în Anul Căilor Ferate, vă invităm să ne urmăriți, pentru mai multe povești despre patrimoniul feroviar, care să ne îmbogățească vacanța și să ne trimită cu gândul la moduri de deplasare alternative transportului rutier.
Resurse online: Revista Zeppelin