Conferințele Arheologia pentru toți, Ediția #9: Fortificații din zona Clisurii Dunării

În această ediție vom vorbi despre fortificațiile din zona Clisurii Dunării, parte dintr-un sistem defensiv roman complex, care se întinde din zona localității Banatska Palanka de astăzi până în apropierea podului lui Apollodor de la Drobeta.

Castrele, turnurile și drumurile din zonă au fost construite cu scopul de a facilita accesul armatelor și de a supraveghea și semnaliza traficul fluvial. După formarea provinciei Dacia, unele fortificații din Clisura Dunării au fost abandonate, dar odată cu retragerea armatei, sub împăratul Aurelian, când fluviul a devenit din nou granița Imperiului, regiunea a fost refortificată, iar noi fortificații și turnuri sunt atestate arheologic.

Multe dintre structurile romane ale regiunii au fost, însă, modificate și folosite intens în epoca medievală și modernă, ceea ce complică studiul lor.

Construcția grandiosului proiect hidrotehnic de la Porțile de Fier ale Dunării, care a trimis pe fundul lacului de acumulare o serie întreagă de situri arheologice, închiderea granițelor țării în perioada comunistă, precum și situația politică internațională din anii ’90 (războaiele din Fosta Iugoslavie) au vitregit și mai mult cercetarea arheologică a zonei.

Ultimul deceniu a permis, însă, și a impus, în același timp, reluarea cercetărilor arheologice din zonă și reevaluarea siturilor, în condițiile în care turismul rural și nautic în zonă se dezvoltă rapid și dezordonat.

Vino la întâlnirea Arheologia pentru Toți, ediția a 9-a, pentru a afla mai multe detalii despre castrele romane din zona Clisurii Dunării, despre cele mai noi descoperiri și potențialul lor științific și cultural.

Ghid în această călătorie ne va fi dr. Călin Timoc, arheolog expert și muzeograf de la Muzeul Național al Banatului.

Întâlnirea va fi moderată de Bogdan Șandric, director adjunct al Institutului Național al Patrimoniului și coordonator al direcției Patrimoniu Digital.

––––––––––––
De ce vorbim despre LIMES?

Pentru că România are în pregătire dosarul de candidatură pentru înscrierea în Patrimoniul Cultural Mondial (UNESCO) a monumentelor și siturilor care au format granițaa Imperiului Roman de pe fluviul Dunărea, cunoscută sub denumirea de limes dunărean.

Programul Național Limes se referă la cei peste 1.500 km lungime ai limes-ului care străbate teritoriul României – cel mai lung sector al granițelor antice ale Imperiul Roman, care se desfășoară pe teritoriul unei structuri statale actuale.

Limes-ul este un sistem de graniță complex, alcătuit preponderent din castre (tabere militare fortificate), turnuri, valuri de pământ și așezări urbane fortificate.

Programul Național Limes a fost instituit în anul 2014 de Ministerul Culturii cu scopul de a cerceta și valorifica monumentele și siturile romane care formau limes-ul roman și înscrierea lor în Patrimoniul Mondial UNESCO pentru o recunoaștere internațională a valorii cultural-istorice.
––––––––––––
De ce această inițiativă?

Arheologia este o disciplină care folosește instrumente, metode și reguli proprii, putând fi practicată doar de către specialiști recunoscuți de comunitatea arheologică și Ministerul Culturii.

Cercetarea arheologică ține cont de caracterul distructiv al metodelor și de caracterul fragil și perisabil al monumentelor și artefactelor arheologice. Așadar, dorim ca prin aceste conferințe să facem cunoscute metoda și rezultatele cercetărilor arheologice și să atragem atenția asupra faptului că patrimoniul arheologic capătă valoare culturală doar în contextul în care a fost descoperit, iar protejarea acestuia este responsabilitatea noastră, a tuturor.

Conferințele „Arheologia pentru toți” vor aduce în atenția tuturor situri arheologice de pe teritoriul României care aparțin epocilor preistorice și istorice, în cadrul a cca 30 de prelegeri susținute pe parcursul a 24 de luni. Fiecare sit arheologic va fi prezentat de către coordonatorul științific al monumentului într-un limbaj cât mai accesibil publicului larg.
–––––––––––––
Evenimentul este organizat de Institutul Național al Patrimoniului sub egida proiectului In-Herit – Centrul Național de informare și promovare a patrimoniului cultural, finanțat prin Granturile SEE 2014-2021 în cadrul Programului RO-CULTURA