
În ziua morții lui Tudor Vladimirescu vă invităm să descoperiți câteva idei despre revoluția pe care a condus-o, în 1821 și motivele pentru care acesta ocupă un loc important în memoria românilor.
Veți afla, de asemenea, cum oamenii pun, în diferite epoci, mare preț pe locul de naștere al marilor personalități. Deși Tudor Vladimirescu și-a petrecut doar câțiva ani din viață în casa din satul Vladimir, refacerea și deschiderea acesteia ca muzeu a fost resimțită ca o necesitate, și, adesea, ca o datorie.
Să ne amintim, întâi, cine a fost eroul comemorat astăzi: Tudor Vladimirescu a fost inițiatorul și liderul revoluției din 1821, care avea ca scop îmbunătățirea condițiilor de viață ale țăranilor din Țara Românească, epuizați de taxarea excesivă impusă de regimul fanariot, instaurat de peste un secol.
În fruntea armatei de panduri, Tudor Vladimirescu și-a instalat tabăra la București, de unde a condus țara pentru două luni. În contextul politic complicat al vremii, acesta a mizat, în acțiunile sale, pe colaborarea cu Eteria (mișcare politică de eliberare a grecilor din Imperiul Otoman), pe intervenția armată a Rusiei, în cazul unei invazii otomane, dar și pe susținerea unor boieri locali.
Pierzând sprijinul pe care conta, liderul revoluției s-a retras la Golești, fiind, însă, pregătit de luptă, în fața armatei otomane care trecuse Dunărea pentru a restabili controlul în Țara Românească.
Neînțelegerile cu Alexandru Ipsilanti, liderul Eteriei, împreună cu sentimentele negative ale propriilor căpitani, cauzate de asprimea cu care Domnul Tudor pedepsea abuzurile împotriva populației civile, au creat contextul pentru înlăturarea sa.
Astfel, a fost ridicat din tabăra de la Golești, sub acuzația de colaborare, în secret, cu Imperiul Otoman și ucis șase zile mai târziu. În fața acestei condamnări se spune că ar fi rostit fraza, rămasă în legendă: „Mai înainte de a ridica steagul spre a cere drepturile patriei mele, m-am îmbrăcat cu cămașa morții.”
Deși revoluția a fost, în final, învinsă, acțiunea lui Tudor Vladimirescu a provocat schimbarea regimului fanariot și a reprezentat un pas important în lupta pentru independență și afirmare națională ce avea să fie continuată pe parcursul următoarelor decenii.
Pentru acest motiv, Tudor Vladimirescu este sărbătorit ca erou național. Numeroase personalități, fie membri ai comunității locale, fie decidenți de nivel mai înalt, au susținut, de-a lungul timpului, acțiuni prin care amintirea lui Tudor Vladimirescu să fie păstrată și transmisă mai departe.
Astfel, în pregătirea aniversării Centenarului Revoluției, preotul Ilie Roșoga, senator de Gorj, susținea în Parlament, într-un discurs din februarie 1920, nevoia achiziției de către stat a casei bătrânești în care a copilărit Tudor Vladimirescu, pentru a fi transformată în muzeu:
„Domnilor senatori, să invităm presa, școala și toate organele de publicitate ale țării să-și îndrepte pașii în ziua centenarului spre locul și locuința unde bunul Dumnezeu hărăzi poporului român, în vremuri grele, un român ce a contribuit puternic la împărtășirea drepturilor de care vitregia vremii lipsise pe încercatul neam românesc“.
În 1921, Nicolae Iorga, în calitate de Președinte al Comitetului Central Executiv al Ligii Culturale din București, atrăgea din nou atenția asupra acestei nevoi, scriind către președintele Comitetului din Târgu Jiu: „Sper că secția dv. va depune toate silințele ca să dea acestor serbări o cât mai mare strălucire, făcând să participe cât mai mulți săteni din județul dv., din județele vecine, cât și din Banat, Ardeal etc. Ar fi bine dacă s-ar putea organiza un muzeu și o bibliotecã“.
Casa memorială a fost, în final, amenajată și deschisă publicului prin efortul Ligii Femeilor Gorjene, aflată sub conducerea Arethiei Tătărescu, în toamna anului 1936. Noua structură, realizată cu participarea arhitectului Julius Doppelreiter, cuprinde elemente din vechea casă în care s-a născut și a crescut Tudor Vladimirescu. Grinzile pereților, precum și stâlpișorii cerdacului, fac parte din materialele recuperate din casa construită cu peste 200 de ani în urmă.
În prezent, Casa Memorială Tudor Vladimirescu, parte din structura Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” este clasată ca monument istoric și găzduiește o expoziție de obiecte legate de viața eroului, panouri cu informații și imagini ale unor documente relevante, precum și obiecte etnografice, care trimit către atmosfera vieții cotidiene de acum 100 de ani.