Descoperă cum a reușit poporul norvegian să păstreze vie tradiția costumului popular –Bunad. Chiar dacă ultima generație de norvegieni care purtau în mod cotidian Bunad a dispărut în jurul anilor ’80, costumul popular este încă purtat cu mândrie la o gamă largă de evenimente, publice sau private, de un număr ridicat de membri ai comunității, de toate vârstele. Cea mai mare parte a norvegienilor au cel puțin un costum Bunad, dar o parte însemnată dintre aceștia dețin două sau chair trei.
Societatea norvegiană a reușit să păstreze nu doar elementele de costum autentice, ci și obiceiul purtătorului de a participa la crearea propriului său costum. Cu ocazia ceremoniei religioase a confirmării, care, în țările catolice și protestante, are loc la începutul adolescenței, norvegienii poartă primul lor Bunad. Copiii participă la realizarea primului lor costum, inițiați și susținuți de familie. Adulții continuă acest obicei, de a participa la ajustarea propriului costum sau la croirea unuia nou, prin realizarea cu propriile mâini a unei anumite piese sau a unor detalii ale costumului.
Fotografii de la începutul anilor 1900 atestă faptul că oamenii începeau să poarte haine moderne împreună cu cele vechi, sau să poarte greșit unele elemente de costum. Totuși, femeile care au fost crescute cu „găteala capului” tradițională au păstrat acest obicei până la sfârșitul vieții, chiar dacă purtau (și) haine moderne. Un rol deosebit în păstrarea costumului Bunad autentic l-a avut stabilitatea și continuitatea mediului rural. Mulți norvegieni au păstrat cu grijă piesele primite de la înaintași, astfel că instituțiile de cercetare etnografică au avut la dispoziție materiale semnificative pentru o bună înțelegere a spiritului autentic al costumului.
Cel mai important principiu în strategia de salvgardare a costumului popular Bunad este acela de handlingsbåren kunnska („action-borne knowledge”, sau „învățare prin experiență”) și se referă la transmiterea meșteșugului din generație în generație. Principiul nu este axat doar pe obiecte și tehnici în sine, ci are în vedere și componenta socială a procesului de transmitere a cunoștințelor. Procesul de învățare este susținut intens și pe cale instituțională, prin programe educaționale și stimulente financiare pentru meșterii populari care își doresc să se pregătească și să profeseze în arta confecționării de Bunad.
Am încercat să învățăm cât mai multe de la partenerii noștri norvegieni în cadrul evenimentului de schimb de bune practici Ce (ne) facem cu IA? Bune practici de punere în valoare a patrimoniului cultural imaterial, desfășurat în date de 23.06.2021, Am explorat strageiile de păstrare a costumului norvegian (Bunad) pentru a ne inspira în vederea acțiunilor de păstrare a artei cămășii românești cu altiță.
Descoperă, în continuare, detalii ale fenomenului Bunad, explicate de Camilla Rossing, directorul Institutului Norvegian al Costumului Popular. În prima parte a interviului, vei afla despre legătura puternică a norvegienilor cu acest tip de costum și cum au reușit ei să-l păstreze până în zilele noastre.
În partea a doua a interviului, care va fi postată în curând, vei descoperi care sunt provocările și soluțiile contemporane pentru transmiterea tradiției către următoarea generație.
Pentru mai multe detalii despre cămașa românească cu altiță, poți consulta fișa „Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România”, din Inventarul Național al Elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial.