Casa de Târgoveț și proiectul Centrului de informare și promovare a patrimoniului cultural
Casa de Târgoveț din București, de pe Calea Șerban Vodă, nr. 33, se pregătește să devină sediul nostru fizic, unde vei putea interacționa cu echipa Centrului național de informare și promovare a patrimoniului cultural.
Îl gândim ca pe un spațiu deschis, la îndemâna ta și aproape de comunitate: fie că e vorba de oamenii din vecinătate și cartier, de bucureștenii curioși să descopere poate cea mai „bătrână” casă din capitală sau de turiști iubitori de istorie și cultură.
Ni-l dorim un loc în care poți lua contact cu idei noi, cu informații utile și cu posibili parteneri pentru proiectele tale „de bine pentru patrimoniu”. Abia așteptăm să ne treci pragul!
Clădirea, una dintre cele mai vechi case din oraș și monument istoric de clasa A (importanță națională), aduce în prezent amintirile Bucureștiului de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Spațiul îmbină, astfel, tihna balcanică cu efervescența unei capitale aflate în pragul modernizării. Zidurile vechi de peste 200 de ani, configurația curții, detaliile și straturile istorice ale casei fac din acest spațiu unul special, care sperăm să te inspire și pe tine, cel puțin în aceeași măsură în care ne motivează pe noi. Începem cu o serie de evenimente realizate în parteneriat și, în funcție și de condițiile sanitare din lunile următoare, cu un program de activități conturat cu participarea specialiștilor și pasionaților de patrimoniu.
Povestea Casei de Târgoveț
Strada pe care se află Casa de Târgoveț se numea, în epocă, „Podul Beilicului”, de la cuvântul „bey”, titlu acordat în Imperiul Otoman oficialilor de rang înalt. Asta ne spune ceva despre importanța acestei artere, pe vremuri, întrucât pe aici treceau, în drumul lor spre Curtea Domnească, domnitorii Țării Românești numiți de la Istanbul.
Denumirea de „Casa de Târgoveț” ne indică, apoi, un proprietar ce aparținea clasei în formare a micii burghezii, asemeni majorității locuitorilor din Mahalale Bucureștiului: orășeni mobili și întreprinzători. De altfel, detaliile casei – pe care le descoperiți în imagini dar și mai bine, chiar la fața locului – vorbesc și ele despre o perioadă de schimbări importante, inclusiv în ce privește standardul de viață și de locuire al bucureștenilor și aspirațiile lor.
Vizibila diferență de aspect dintre fațadă și restul casei este, de exemplu, un astfel de efect al transformării orașului și gusturilor. Fațada a fost modificată de mai multe ori, și chiar împinsă cu aporximativ 2 metri, micșorând astfel casa, pentru a face loc lărgirii și modernizării străzii. În timp ce fațada s-a înscris în linia neoclasică dată de clădirile mai noi de pe stradă, restul casei, cu structură asemănătoare caselor țărănești cu foișor, și cu arcade de lemn în acoladă, de inspirație balcanică, a rămas neschimbată din 1790.
De-a lungul secolului XX, casa a îndeplinit mai multe funcții, de la atelier de tapițerie la sediu de instituție publică, și a trecut prin mai multe etape de restaurare.
Deceniul al doilea al secolului XXI i-a adus o nouă viață, ca spațiu de întâlnire, de inspirație și de explorare a patrimoniului cultural, prin inițiativa mai multor asociații și grupuri de artiști, arhitecți sau entuziaști de istorie și cultură, care au organizat aici diferite evenimente.
Începând cu anul 2021, casa, în noua sa calitate de sediu al Centrului Național de Informare și Promovare a Patrimoniului Cultural, devine un punct de conexiune pentru toți cei interesați de valoarea culturală a ceea ce ne înconjoară, un spațiu în care să descoperi, să înveți și să acționezi.
Nu dezvăluim mai mult. Te așteptăm la Casa de Târgoveț, în Șerban Vodă 33, sector 4, București, să descoperi pe îndelete istoria locului și patrimoniul … la viitor.
Apariții media:
https://www.libertatea.ro/stiri/cea-mai-veche-casa-din-bucuresti-deschisa-publicului-1981250
https://evz.ro/strabunica-locuintelor-din-bucuresti-povestea-casei-de-228-de-an.html
